💼 Investiții? Declară până pe 25 mai!

Ghid esențial pentru declararea veniturilor din investiții – ce trebuie să știi înainte de 25 mai

---

💼 Investiții? Declară până pe 25 mai!

I. Ce sunt veniturile din investiții?

Conform art. 91 din Codul Fiscal, veniturile din investiții includ:

• a) Dividende
• b) Dobânzi
• c) Câștiguri din transferul titlurilor de valoare și alte operațiuni cu instrumente financiare (acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, CFD-uri etc.)
• d) Câștiguri din transferul aurului de investiții
• e) Venituri din lichidarea unei persoane juridice

 

II. Evenimente taxabile

1. Vânzarea instrumentelor financiare (acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, etc.)

→ Apăsarea butonului SELL la broker = eveniment taxabil, chiar dacă:

• banii rămân în contul de tranzacționare,
• sunt reinvestiți sau retrași.

→ Impozitul este calculat pe diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție (art. 94).
→ Se includ costurile de tranzacție și comisioanele, dacă sunt documentate.

2. Primirea dividendelor

a) De la companii românești

• Impozitul de 8% (10% din 2025) se reține la sursă.
• NU se declară în Declarația unică.

b) De la companii străine

• Se declară ÎNTOTDEAUNA, indiferent de sumă sau dacă s-a reținut deja un impozit.
• Se poate aplica credit fiscal dacă:
  • există tratat de evitare a dublei impuneri între România și țara sursă;
  • și dacă brokerul a reținut impozitul conform tratatului.
• Dacă nu se aplică tratatul sau brokerul nu-l aplică, se plătește impozit integral în România (8% sau 10%).

Exemplu:
Dacă primești 100 EUR dividende din SUA:

• SUA reține 15% (standard);
• România vrea 10%;
• Dacă există tratat și se aplică corect, NU mai plătești nimic (plătit deja mai mult);
• Dacă brokerul nu reține deloc, plătești 10% în România.

 

III. Venituri neimpozabile (art. 93 CF)

Nu sunt supuse impozitării:

• Dobânzile și câștigurile din titluri de stat românești (Tezaur, Fidelis);
• Primele de emisiune, majorări de capital, conversii, drepturi de preferință;
• Tranzacții în urma moștenirilor, donațiilor, divorțurilor sau partajelor;
• Câștigurile la prima vânzare a acțiunilor Fondului Proprietatea pentru persoanele îndreptățite.

 

IV. Regimul fiscal în funcție de tipul de broker

În funcție de locul în care ai deschis contul de investiții, tratamentul fiscal diferă semnificativ. Diferențele principale apar în ceea ce privește:

• modul de calcul și reținere a impozitului pe câștig;
• obligațiile declarative;
• posibilitatea de a raporta sau compensa pierderile.

➡️A. Broker român sau cu sucursală în România (ex: Tradeville, Goldring, XTB)

• Dacă deții conturi deschise la brokeri care sunt rezidenți fiscali în România (sau care au sucursală în România), aceștia au obligația legală de a:
• calcula câștigul/pierderea pe fiecare tranzacție;
• reține impozitul la sursă;
• vira impozitul la bugetul de stat
  • Impozitul reținut este final, adică nu mai ai obligația să declari tu personal câștigul în Declarația unică, decât dacă trebuie să plătești CASS.
• Cotele aplicate:
  • 1% dacă instrumentele (acțiuni, ETF-uri, obligațiuni etc.) au fost deținute mai mult de 365 de zile;
  • 3% dacă au fost deținute mai puțin de 365 de zile.

    Foarte important: pierderile obținute prin acești brokeri nu pot fi folosite pentru compensare sau reportare.     Ele sunt considerate pierderi definitive, conform art. 97 alin. (85) Cod Fiscal.

➡️B. Broker străin fără sucursală în România (ex: IBKR, eToro, Revolut, T212)

În acest caz, nu există reținere la sursă. Ești responsabil personal să:

• îți calculezi câștigurile și pierderile anuale (pe fiecare țară);
• depui Declarația unică până la 25 mai:
  • câștigul net = profit - pierderi - comisioane;
  • separat pe fiecare țară.
• achiți impozitul și, dacă e cazul, CASS.

Impozitul datorat:

• 10% aplicat la câștigul net anual, calculat ca:
  câștiguri - pierderi - comisioane aferente (pe simbol și țară).

Pierderile se pot:

• raporta pe o perioadă de 5 ani;
• compensa doar cu profituri de aceeași natură și din aceeași țară;
• doar în limita a 70% din profitul realizat (art. 119).

Atenție: Nu se poate compensa câștigul din dividende cu pierderi din tranzacții bursiere (sunt categorii diferite de venit).

 

V. Stabilirea țării instrumentului – unde se declară?

• Se declară în funcție de țara de rezidență fiscală a emitentului:
  • Acțiuni – țara companiei;
  • ETF-uri – țara administratorului fondului (Irlanda, Luxemburg în majoritatea cazurilor);
  • CFD-uri – țara brokerului.

🔎 Instrumente utile: ISIN (ex: US0378331005 = Apple = SUA).

 

VI. Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS)

Conform titlului V din Codul Fiscal, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează de către persoanele fizice care realizează venituri din investiții (art. 170–174), dacă veniturile cumulate din aceste surse, alături de alte venituri extra-salariale (ex: chirii, PFA, drepturi de autor, criptomonede etc.), depășesc anumite plafoane raportate la salariul minim brut pe economie.

⚠️ Pentru veniturile din investiții nu se datorează CAS (pensie), ci doar CASS.

A. Determinarea plafoanelor de plată CASS

Persoanele fizice datorează CASS doar dacă venitul net anual cumulat din categoriile vizate (inclusiv venituri din investiții) depășește următoarele praguri:

1. Plafoanele aplicabile în anul 2024

Salariul minim brut pe economie în 2024: 3.300 lei/lună (conform HG 900/2023)

Prag	Total venituri anuale	CASS datorată (10%)
6 salarii minime	3.300 × 6 = 19.800 lei	1.980 lei
12 salarii minime	3.300 × 12 = 39.600 lei	3.960 lei
24 salarii minime	3.300 × 24 = 79.200 lei	7.920 lei

2. Plafoanele  pentru anul 2025

Presupunem un salariu minim de 3.960 lei ( este majorat începând cu ianuarie 2025):

Prag	Total venituri anuale	CASS datorată (10%)
6 salarii minime	3.960 × 6 = 23.760 lei	2.376 lei
12 salarii minime	3.960 × 12 = 47.520 lei	4.752 lei
24 salarii minime	3.960 × 24 = 95.040 lei	9.504 lei

B. Observații privind alegerea plafoanelor

• Dacă veniturile cumulate sunt sub primul plafon (6 salarii minime) → NU se datorează CASS;
• Dacă veniturile se încadrează între 6 și 12 salarii minime → se poate alege plata CASS la 6 sau 12 salarii minime;
• Dacă se depășește plafonul de 12, dar nu și pe cel de 24 → se poate opta pentru CASS la 6, 12 sau 24 salarii;
• Dacă venitul cumulat depășește plafonul de 24 salarii minime → se plătește CASS la plafonul maxim (24 salarii).

C. Ce venituri se iau în calcul pentru CASS?

Conform art. 170 Cod Fiscal, intră în baza de calcul:

• Venituri din dividende (inclusiv din fonduri mutuale);
• Dobânzi;
• Câștiguri din tranzacții cu acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, derivate, criptomonede etc.;
• Venituri din lichidarea unei societăți;
• Alte surse prevăzute expres de lege (ex: închirieri, PFA, activități independente etc.).

D. Diferență între brokeri în calculul CASS:

• Brokeri români (ex: XTB, Tradeville): se ia profitul impozitat, fără a ține cont de pierderi. Nu se includ veniturile brute sau comisioanele.
• Brokeri străini (ex: IBKR, Revolut, eToro): se ia câștigul net (profit minus pierderi minus comisioane), indiferent de țară sau categorie de instrument.
• Dividendele de la companii străine se adaugă integral la baza CASS, indiferent de impozitul plătit în străinătate.

 

VII. Declarația unică (art. 122 CF)

• Se depune până la 25 mai pentru veniturile anului anterior.
• Conține:
  • impozitul de plată (10%);
  • contribuțiile sociale (dacă se depășesc plafoanele);
  • pierderile reportate;
  • creditul fiscal pentru impozitele plătite în străinătate.

 

VIII. Exemple de calcul (cazuri practice)

• - sintetizează obligațiile reale de calcul, declarare și plată, ținând cont de tipul brokerului, sursa veniturilor, tipul instrumentului și plafonul CASS.

 

📌 Ex. 1: Investitor la broker român (Tradeville)

• Achiziție acțiuni la BVB în 2022, vânzare în 2024 → profit: 15.000 lei
• Instrumente deținute > 365 zile
• Impozit reținut la sursă: 1% × 15.000 = 150 lei
• Nu se declară în Declarația unică (impozitul este final)
• Nu se poate compensa pierderi anterioare
• Se declară doar dacă venitul cumulat depășește plafonul pentru CASS

 

📌 Ex. 2: Investitor la broker străin (IBKR)

• Profit SUA: 20.000 lei
• Pierdere SUA: 5.000 lei
  ➡️ Câștig net SUA = 15.000 lei
  ➡️ Impozit datorat SUA = 10% × 15.000 = 1.500 lei
• Pierdere ETF Irlanda: 4.000 lei
  ➡️ Pierderea se reportează 5 ani, dar NU se poate compensa cu profitul din SUA
  ➡️ Impozit Irlanda = 0 lei (nu există profit)
• Comisioane: 1.000 lei se repartizează proporțional (opțional, dacă documentate)

🔸 Total impozit datorat: 1.500 lei
🔸 Declarație unică: două secțiuni – SUA și Irlanda completate separat
🔸 CASS: se calculează pe totalul câștigurilor nete cumulate din toate țările (SUA + alte venituri), nu pe țări.

 

📌 Ex. 3: Dividende externe (SUA)

• Dividende brute: 1.000 USD
• Impozit reținut de broker: 15% (150 USD)
• Curs BNR: 4,60 lei/USD → 4.600 lei brut
• Impozit datorat în România: 10% × 4.600 = 460 lei
• Credit fiscal: maxim 460 lei (dacă s-au plătit deja 150 USD = 690 lei)
• Nu se plătește nimic în plus în România
• Se declară în Declarația unică, secțiunea „Venituri din investiții – dividende externe”

 

📌 Ex. 4: CASS pentru venituri cumulate

• Profit din acțiuni (IBKR): 18.000 lei
• Dividende Germania: 4.000 lei
• Dobânzi Bondora: 2.000 lei
• Total venituri: 24.000 lei > plafonul de 6 salarii minime (2025)
• Se datorează CASS: 2.376 lei (la plafonul de 6×SMIC)
• Se bifează opțiunea corespunzătoare în Declarația unică, Secțiunea I.3.2

 

📌 Ex. 5: Pierdere fiscală și compensare parțială

• În 2023: pierdere netă din acțiuni Franța = 10.000 lei
• În 2024: profit din ETF Irlanda = 12.000 lei
• Se pot compensa doar veniturile din aceeași țară și categorie
• Deci, în 2024:
  • Pierdere 2023 Franța = nu se poate compensa
  • Profit 2024 Irlanda = impozit 10% × 12.000 = 1.200 lei
• Pierderea din Franța rămâne disponibilă pentru anii următori, dar doar pentru câștiguri viitoare din Franța